Este vremea pronosticurilor politice. Cu aproape 50 de zile rămase până la data alegerilor locale din 27 septembrie (în ipoteza că acestea nu vor fi anulate în ultimul moment din cauza evoluției cazurilor de coronavirus), politicienii, analiștii, jurnaliștii, participanții la viața politică sau cetățenii sunt tot mai interesați de confruntarea electorală, de șansele candidaților, de rezultatele sondajelor de opinie.
Mai mult ca niciodată însă, la alegerile care urmează, relevantă este o temă prea puțin dezbătută în spațiul public, dar esențială pentru strategiile partidelor politice, pentru programele pe care ni le vor propune și, inevitabil, pentru rezultatul alegerilor. Este vorba despre profilul alegătorilor care se vor prezenta la vot. Și, mai mult ca niciodată, în vremuri de pandemie, răspunsul la această întrebare este învăluit într-un nor gros de incertitudine.
A devenit element de cunoaștere comună faptul că în România, în mod tradițional, persoanele cu studii medii, persoanele din mediul rural sau vârstnicii sunt mult mai disciplinați și participă în procente mai mari la vot decât persoanele cu studii superioare, persoanele din mediul urban sau decât tinerii ori populația matură, activă, din categoria 35 – 49 de ani. Acest element de cunoaștere comună a fost însă puternic zdruncinat de profilul votanților de la alegerile europarlamentare din 2019 când tinerii, dar mai ales persoanele din categoria 35-44 de ani au venit în proporții mult mai mari la vot decât în trecut, la fel procedând persoanele cu studii superioare sau persoanele din marile centre urbane. Fenomenul înregistrat la alegerile europarlamentare nu s-a mai repetat însă la alegerile prezidențiale.
Citește mai mult AICI