02 aprilie 2021 – Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false

Descarcă prezentarea grafică: Neincrederea publica Vest vs, Est.

 

CERETARE SOCIOLOGICĂ

 

Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false

 

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

 

 

Capitolul 1: Vest vs. Est, percepția asupra UE, SUA, Rusia

 

O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST (adică UE, SUA, NATO)  din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

 

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ” Datele sondajului relevă o aderență solidă a românilor față de reperele civilizației occidentale, dublată de o exigentă sporită cu privire la necesitatea unor avantaje pragmatice ale integrării euro-atlantice percepute tot mai mult printr-o cheie a patriotismului economic. De aceea, românii percep avantajele aderării la Uniunea Europeană, apreciază contribuția puternică NATO și a SUA la securitatea țării, nu susțin ideea destrămării UE, însă își doresc ca interesele naționale ale României să se regăsească semnificativ mai mult pe agenda euro-atlantică.”

 

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP): ”TSP este preocupat de confuzia sau poate neînțelegerea rolului  unor organizații internaționale și al reglementărilor ce guvernează apartenența la acestea. Ne preocupă și faptul ca încrederea în țări autocrate este mai mare în rândul populației tinere, până în 30 ani, din regiunile sărace.  Aceste observații le corelăm cu existența unui contact mai scăzut al acestui segment de populație cu fapte de natură istorică și actuale.  La această situație contribuie și abundența informațiilor precare din punct de vedere al

surselor și obiectivității, corectarea acestei stări de lucruri fiind una din misiunile principale ale organizației noastre.”

 

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

 

Direcție România: Est versus Vest

În opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România ar trebui să se îndrepte către VEST din punctul de vedere al alianțelor politice și militare mai ales: cei cu educație medie sau superioară, locuitori din mediul urban și cei cu un venit mai ridicat (care le asigură mai mult decât un trai decent).

Avantajele aderării României la Uniunea Europeană

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 61,4% dintre cei chestionați consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,2% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,4%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special: persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare (peste 90 mii de locuitori).

Reguli europene vs. interese naționale

31,9% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale. 64,2% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. 3,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Femeile, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural sau din urbanul mic consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.

Viitorul Uniunii Europene

77,5% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani, în timp ce 16% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund 6,5%.

NATO și apărarea României

66,6% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România, în timp ce 29,3% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură. Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, locuitorii din București sau din urbanul mare.

Bazele militare americane și apărarea României

75,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20% își exprimă dezacordul. 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Își exprimă dezacordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: cei cu educație primară și cei cu venit redus (care nu ajunge nici pentru strictul necesar).

SUA vs. Rusia – influența asupra României

În opinia a 71,3% dintre cei intervievați, SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Nu știu sau nu răspund 11,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, cei inactivi pasivi, locuitorii din București sau din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

Atitudinea românilor față de Rusia

61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine. 19,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Bărbații, cei cu vârsta sub 30 de ani, cei cu educație primară sau medie, cei cu un venit redus, gulerele albastre cred într-o măsură mai mare decât restul populației că Rusia a făcut mai mult bine României de-a lungul timpului.

Sunt de părere că Rusia a făcut mai mult rău României de-a lungul timpului cu precădere: cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, locuitorii din urbanul mare.

Atitudinea românilor față de Occident

55,8% sunt de părere că, de-a lungul timpului, țările occidentale au făcut mai mult bine României, în timp ce 32,1% cred că au făcut mai mult rău. Ponderea non-răspunsurilor este de 12,1%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educație medie sau superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), cei inactivi potențial activi și gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât media că țările occidentale au făcut mai mult bine României.

 

 

Capitolul 2: Încredere în țări, organizații, lideri internaționali

 

 

Germania este țara care se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere printre români, în timp ce Rusia prezintă cea mai puțină încredere dintre țările și organizațiile internaționale testate în sondajul de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

 

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Încrederea în țările, organizațiile și liderii occidentali este semnificativ mai mare decât încrederea în țări din spațiul estic apropiat sau îndepărtat. Acest lucru consolidează concluziile anterioare privind validarea reperelor occidentale în societatea românească. Pe de altă parte, tendința încrederii este una descendentă comparativ cu alți ani, ceea ce sugerează o evaluare mai exigentă din partea românilor pe fondul unor evenimente și evoluții politice și sociale complexe în țări importante din spațiul occidental.”

 

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: ”La nivel macrosocial increderea in tarile autocrate este scazuta. Este de notat exceptia din situatia comparativa a perceptiei liderilor vs tarile de apartenenta, respectiv Putin vs Rusia, unde un rol major este jucat de narativele din social media ce au un trend evident de zugravire in cheie pozitiva a liderului de la Kremlin.  La nivelul segmentarii acestor perceptii ne preocupa identificarea cauzelor pentru care increderea in tarile autocrate este mai mare in randul tinerilor decat in randul celorlalte categorii sociale, precum si influenta fake news in modelarea acestor perceptii.”

 

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

 

Încrederea în țări/ organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere (57,6% au încredere multă și foarte multă) în Germania. 51,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană, în timp ce 49,4% au încredere multă și foarte multă în NATO. În Statele Unite ale Americii au încredere multă și foarte multă 47,2% dintre cei chestionați. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 19% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în China, 16% în Rusia.

Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani și al vârstnicilor (peste 60 de ani), al celor cu un nivel de educație mai scăzut.

Tind să ai aibă o încredere mai mare în Germania: bărbații,  persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albastre și albe, angajații din sectorul privat.

În ceea ce privește încrederea în Rusia, tinerii de 18-29 au ceva mai multă încredere în această țară, comparativ cu media populației. Neîncrederea în Rusia este ușor mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al locuitorilor din București și din urbanul mare. 

Încrederea în UE este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din mediul rural, regiunea Nord-Est sau București-Ilfov.

Bărbații, cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori) au încredere în NATO într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.

Încredere în liderii internaționali

50,1% dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în Angela Merkel, cancelara Germaniei. 41,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 19% dintre respondenți.

Analiza socio-demografică: Încrederea în Joe Biden, președintele SUA, este mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al celor cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi pasivi.

Tind să aibă o încredere mai mare în Angela Merkel, cancelara Germaniei gulerele albe, locuitorii din regiunea Nord Est, cei cu un venit mai ridicat și angajații din sectorul privat.

Au o încredere mai mare în Vladimir Putin, președintele Rusiei, următoarele categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie sau superioară și cei cu un venit mai ridicat

 

 

Capitolul 3: Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen

 

 

Jumătate dintre români sunt de părere că România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen deoarece unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Este una dintre cele mai importante concluzii  ale sondajul de opinie.

 

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Românii încep să evalueze cu o exigență crescută activitatea companiilor străine, ceea ce indică implicit ascensiunea în societatea românească a unor forme de patriotism/naționalism economic. Aceeași explicație alimentează frustrarea populației față de neadmiterea României în spațiul Schengen. Pe de altă parte, o dimensiune clasică a naționalismului românesc determinat de raportarea la Ungaria începe să își piardă din forță. Astfel, chiar dacă jumătate dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, subiect alimentat probabil și de unele atitudini politice neprietenoase ale regimului iliberal de la Budapesta, ponderea este mai mică decât în trecut. În plus, marea majoritate a românilor (87%) spun că România trebuie să protejeze drepturile minorităților pe teritorul național, manifestând astfel o atitudine tolerantă care delegitimează eventuale provocări și încercări de discreditare a raporturilor interetnice, ceea ce reprezintă un progres uriaș comparativ cu atmosfera toxică din urmă cu 30 de ani”.

 

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: ”Peste 55% din români consideră poluarea din România ca fiind cauzată de companiile străine. Această percepție a companiilor străine în mentalul colectiv, relevată și în cauzalitatea neîndeplinirii proiectelor de infrastructură, atribuită acelorași companii străine, preponderent în segmentul social din zona rurală cu studii primare respectiv medii, indică o insuficientă cunoaștere a cadrului legislativ, a funcționării administrațiilor locale și centrale, precum și a rolului acestora în demararea și implementarea proiectelor în cauză. Acest element sociocultural se împletește cu lipsa stimei de sine (resimțită generalizat la nivel social) în comparație cu ceilalți cetățeni europeni. Rezolvarea acestor probleme de mediu, infrastructura, pe de o parte, și educația, pe de alta parte, ar contribui atât la reducerea diferențelor socio economice în cadrul granițelor naționale, la creșterea stimei de sine naționale în context european și a scăderii preferințelor pentru soluțiile politice abrupte.”

 

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

 

Poluarea: companii românești vs. străine

35% dintre români cred că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești, iar 55,9% mai ales de companii străine. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești în special femeile, cei sub 30 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mare. Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie consideră într-o măsură mai mare decât restul populației poluarea din România este provocată mai ales de companii străine.

Tăierile ilegale ale pădurilor: companii românești/cetățeni români vs. companii străine

În opinia a 47,3% dintre cei intervievați, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. 45,8% consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români. 6,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul urban, cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.

Blocajul construcției de autostrăzi

35,4% sunt de acord cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”, în timp ce 58,2% își exprimă dezacordul. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,4%.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu educație medie sau primară, cei care nu utilizează rețele sociale sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”. Își exprimă dezacordul cu această afirmație cu precădere bărbații, tinerii, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le ajunge cel puțin pentru un trai decent), angajații la privat.

Românii, cetățeni europeni de „mâna a doua”?

Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 78,2% dintre respondenți. 20,4% sunt în dezacord cu afirmația, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”.

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea ”Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 43,5% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,2% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Nu știu sau nu răspund 6,2%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen din cauza neîndeplinirii tuturor criteriilor de aderare în special femeile, persoanele sub 30 de ani, cei cu un venit mai ridicat. Cei cu vârsta între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o pondere mai mare decât media că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.

Politica Ungariei față de Transilvania

49,5% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România”, în timp ce 43,2% își exprimă dezacordul, iar 7,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: bărbați, persoane cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie sau superioară, locuitorii din regiunea Vest și Nord Est. Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi, locuitorii din regiunile Nord Vest și Centru, cei cu un venit mai ridicat și angajații la privat își exprimă dezacordul cu această afirmație într-o măsură mai mare decât alte categorii.

Protejarea minorităților etnice

87,2% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său, 11% sunt de părerea contrarie, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.

 

 

Capitolul 4: Dezinformare, propagandă, știri false, încrederea în surse de informații

 

 

55% dintre români sunt de părere că în ultimele luni au fost expuși la știri false și dezinformări, potrivit sondajului de opinie.

 

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „O pondere importantă dintre respondenții din toate categoriile socio-demografice conștientizează faptul că sunt expuși la știri false și dezinformări. Dincolo de amploarea a acestui fenomen subversiv pentru orice societate, conștientizarea sa de către populație poate facilita procesele de contracarare a celor mai flagrante narative propagandistice disruptive, sub condiția existenței unor strategii și platforme coerente și credibile de răspuns.”

 

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: ”Procentul mare de persoane care nu percep natura intereselor propagării știrilor false, precum și procentul mare de tineri cu studii primare și medii, preponderent din zonele rurale, care cred că UE dezinformează, accentuează necesitatea unui plan de măsuri convergente din zona guvernamentală, a societății civile, a asociațiilor profesionale și media pentru reducerea acestei vulnerabilități societale. În lipsa unui astfel de plan, pe termen lung aceste tendințe pot regresa preferințele electorale către autocrație și distanțarea față de vest în concordanță cu trendul actual din Ungaria, Polonia sau Serbia.”

 

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

 

Expunerea la știri false

55% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură, iar 42,6% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc. 2,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul persoanelor sub 44 de ani, cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent. Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special persoanele peste 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cu un venit redus, persoane care nu folosesc rețele sociale.

Acțiuni de propagandă și dezinformare susținute de alte țări

58,3% dintre cei chestionați consideră că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în  România în foarte mare și mare măsură, iar 32,2% că acest lucru se întâmplă în mică măsură sau foarte mică măsură, iar 4,8% deloc. Nu știu sau nu răspund 4,7%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în  România în foarte mare și mare măsură mai ales persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educație mai ridicată, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei care utilizează rețele sociale.

Țări care susțin propaganda

În viziunea a 24% dintre români, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană se clasează pe locul doi în acest clasament cu 18,5% dintre răspunsuri, urmată de China (14,8%), Ungaria (9,2%), SUA (9,2%) și Germania (3,3%). 1,6% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România, iar 19,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă cu precădere în opinia următoarelor categorii socio-demografice: bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare.

Încrederea în diverse surse de știri

Chestionați cu privire la încrederea în diverse surse de știri, 36,3% dintre români declară că sunt înclinați mai degrabă să aibă încredere în informațiile difuzate de posturile TV, 60,7% mai degrabă să nu aibă încredere în astfel de informații, iar 3% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei care au încredere în informațiile difuzate de posturile TV sunt cu precădere persoane mai în vârstă, cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi pasivi, care nu utilizează rețele sociale, cei care apreciază că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar. Sunt neîncrezători în informațiile difuzate de posturile TV în special tinerii, cei cu un nivel de educație mai ridicat, activi sau potențial activi, utilizatori de rețele sociale.

În informațiile de pe paginile de internet ale canalelor mass-media au mai degrabă încredere 21,8% dintre cei intervievați, iar 67,6% au mai degrabă neîncredere. Ponderea non-răspunsurilor este de 10,7%.

Analiza socio-demografică: bărbații, cei cu vârsta sub 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, utilizatorii de rețele sociale au o încredere mai ridicată în paginile de internet ale canalelor mass-media decât celelalte categorii. Tind să nu aibă încredere în informațiile de pe paginile de internet ale canalelor mass-media: persoanele sub 44 de ani, locuitorii din regiunea Nord Vest.

15,8% spun că au mai degrabă încredere în informații citite sau primite pe rețele sociale (Facebook, Instagram, Youtube, TikTok), 74,1% că au mai degrabă neîncredere în astfel de informații, iar 10,1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Încrederea în informațiile primite pe rețele sociale este, în medie, mai mare în rândul următoarelor categorii: cei cu vârsta între 45 și 59 de ani, locuitori din urbanul mic. Sunt neîncrezători în informațiile primite pe rețele sociale mai ales: tinerii, cei cu educație superioară și cu un venit mai ridicat, locuitori din București și din urbanul mare, utilizatorii de rețele sociale.

În informațiile difuzate de posturile de radio au mai degrabă încredere 40,6% dintre cei intervievați, iar 44,9% au mai degrabă neîncredere. Nu știu sau nu răspund 14,5%.

Analiza socio-demografică: Cei care au încredere în informațiile difuzate de posturile de radio sunt cu precădere: bărbați, persoane mai în vârstă, cu un nivel de educație mai scăzut, locuitori din București sau din urbanul mare, persoane care nu utilizează rețele sociale.Tind să nu aibă încredere în informațiile difuzate de posturile de radio mai ales: bărbații, tinerii, cei cu educație mai ridicată.

 

DATE METODOLOGICE

 

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

 

—–

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

 

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

 

 

Descarcă prezentarea grafică: Neincrederea publica Vest vs, Est.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *