Descarcă prezentarea grafică: 10.02.21 Cap. 3 Sondaj VACCINARE – STG
Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.
ANALIZA DATELOR
Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19. Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole:
- Capitolul 1. Intenția de vaccinare a populației
- Capitolul 2. Campania de vaccinare
- Capitolul 3. Informarea/Dezinformarea cu privire la vaccinare.
Capitolul al III-lea: Informarea/Dezinformarea cu privire la vaccinare
Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: ”În general, români au unele informații esențiale despre vaccinurile anti-COVID 19 precum faptul că vaccinarea nu este obligatorie, este gratuită sau se aplică doar populației de peste 16 ani. Totuși dezinformările par să funcționeze eficient, având succes mai ales la populația tânără care se informează cu preponderență de pe rețelele sociale, un mediu destul de toxic și complet nereglementat în ceea ce privește filtrarea informațiilor adevărate, respectiv false. Îngrijorător este faptul că peste o treime dintre români (35,7%) sunt de acord cu una dintre cele mai absurde teorii ale conspirației și anume răspândirea intenționată a virusului pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare. În plus, 14% cred că simptomele coronavirusului sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G, deși acestea încă nu există fizic în cea mai mare parte a lumii. Datele arată o vulnerabilitate majoră a populației României din punctul de vedere al rezilienței la manipulări. În aceste condiții, îmbunătățirea procesului de comunicare a informației științifice este vitală pentru a se crea anticorpii combaterii epidemiei de știri false care poate zădărnici eforturile uriașe ale sectorului medical de a stăpâni pandemia. De asemenea, două treimi dintre români susțin ipoteza potrivit căreia, coronavirusul COVID 19 a fost creat în mod artificial, în laborator.”
Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group: ”Există o disonanță semnificativă între numărul celor care dau credit teoriilor conspiraționiste (de exemplu 35,7% din totalul respondenților cred că virusul a fost creat pentru ca, prin procesul de vaccinare, oamenilor să le fie introduse cipuri) și numărul celor care se opun în mod hotărât vaccinării (19,3% din totalul respondenților). În alte cuvinte, o șesime din românii aflați în țară susțin teorii năstrușnice despre COVID-19 în planul unei discuții abstracte, dar în mod concret, odată puși în fața pericolului iminent al bolii, acționează rațional.”
Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.”
Cunoașterea unor informații esențiale despre vaccinuri/vaccinare
90.6% dintre cei chestionați afirmă că știau că vaccinarea anti-COVID-19 NU este obligatorie, în timp 9.3% spun că nu știau acest lucru. Nu știu sau nu răspund 0.1%.
Se declară informați cu privire la faptul că vaccinarea anti-COVID este gratuită 88.4% dintre respondenți, în timp ce 11.3% afirmă că nu știau acest lucru. 0.3% nu știu sau răspund.
73% dintre respondenți au auzit de faptul că cei sub 16 ani nu vor fi vaccinați anti-COVID-19, în timp 26.8% că nu știau acest lucru. Ponderea non-răspunsurilor este 0.2%.
Cauzele curentului de opinie anti-vaccinare, în general
Întrebați care ar fi cauza principală a apariției și în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare, 34.8% dintre cei intervievați menționează știrile și informațiile false care apar în presă, 32.6% slaba informare a publicului din surse oficiale, 11.5% calitatea slabă a vaccinurilor și medicamentelor de pe piața românească, 9.1% mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării, 5.5% influența unor persoane din grupul de prieteni. Nu știu sau nu răspund 6.4% dintre respondenți.
Analiza socio-demografică: Respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, cei fără venit și locuitorii din regiunea de Nord Vest consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că știrile și informațiile false drept cauza principală a apariției și în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare.
Mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării este cauza indicată în procent mai ridicat de respondenții din categoria celor cu studii superioare și a gulerelor albe.
Persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia consideră într-o proporție mai ridicată că slaba informare a publicului din surse oficiale reprezintă cauza principală pentru apariția și în România a unui curent sceptic cu privire la vaccinare.
Influența unor persoane din grupul de prieteni este indicată drept cauză principală pentru apariția și în România a unui curent sceptic cu privire la vaccinare în special de respondenții din regiunea de Vest.
Percepția publică referitoare la posibilele reacții adverse
În opinia a 72.3% dintre cei chestionați, reacțiile adverse pe care le-au suferit unii pacienți la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate (fără legătură cu vaccinarea) ale acestora. 18.3% sunt de părere că reacțiile adverse sunt cauzate de vaccinare, iar 9.4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din Sud Vest Oltenia sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât celelalte categorii că reacțiile adverse pe care le-au suferit unii pacienți la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate.
Expunerea la dezinformări și știri false
Percepția românilor privind expunerea personală în ultimul an la știri false legate epidemia de coronavirus a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”deloc”, iar nota 10 înseamnă ”foarte mult”. 5.6% dintre respondenți au ales nota 1, 2.7% nota 2, 4.1% nota 3, 3.3% nota 4. Nota 5 a fost aleasă de 15.6% dintre respondenți, în timp ce pentru nota 6 au optat 7.5% dintre cei chestionați, pentru nota 7 au optat 11.9%, iar pentru nota 8 au optat 15.3%. 5.7% dintre respondenți au ales nota 9, în timp ce 23.5% au ales nota 10. 4.9% nu știu sau nu pot aprecia.
Cumulat, 12.3% dintre respondenți au ales note între 1 și 3, 26.4% au optat pentru note între 4 și 6, iar 56.3% pentru note între 7 și 10. Altfel spus, majoritatea respondenților conștientizează faptul că în ultimul an au fost expuși la știri false legate de epidemia de coronavirus.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani consideră într-o proporție mai ridicată decât media că au fost expuși foarte mult (acordând nota 10) știrilor false legate de epidemia de coronavirus.
Sursa coronavirusului: fenomen natural vs. fenomen artificial
Două treimi dintre români (66.9%) cred că virusul Covid19 a fost creat artificial, în laborator. Puțin sub un sfert (23.9%) sunt de părere că virusul a apărut natural și că nu a fost creat artificial în laborator. Procentul non-răspunsurilor este de 9.2%.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât media că virusul a apărut natural și că nu a fost creat artificial persoanele cu studii superioare și gulerele albe, precum și locuitorii din regiunea Vest.
Consideră că virusul a fost creat artificial, în laborator mai ales respondenții din categoria gulerelor gri.
Teorii ale conspirației: implantarea de cipuri, efectul rețelelor 5G
35.7% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Coronavirusul a fost produs și răspândit intenționat pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare”. 57.8% sunt în dezacord cu afirmația dată, iar 6.4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Împărtășesc într-o proporție mai ridicată decât media opinia că virusul a fost produs și răspândit intenționat pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare respondenții cu studii primare și venituri sub 1000 de lei lunar, în timp ce procentul cel mai ridicat de persoane care își exprimă dezacordul cu această afirmație se întâlnește în rândul gulerelor gri.
Sunt de acord cu afirmația ”Simptomele de coronavirus sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G” 12.2% dintre respondenți, în timp ce aproape trei sferturi (73.4%) își exprimă dezacordul. Nu știu sau nu răspund 12.2% dintre cei intervievați.
Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de dezacord față de afirmația potrivit căreia ”Simptomele de coronavirus sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G” se regăsesc în rândul categoriei de populație cu studii superioare, a persoanelor cu venituri peste 3.000 de lei, a gulerelor albe și a locuitorilor din regiunea de Vest.
Frecvența informării cu privire la vaccinarea anti-COVID19
49.7% dintre respondenți declară că, în ultima perioadă, au urmărit zilnic știri legate de campania de vaccinare anti-COVID19, 24.7% afirmă că au urmărit astfel de știri o dată pe săptămână sau mai rar, iar 18.5% o dată la câteva zile. 6.9% spun că nu urmăresc niciodată astfel de știri, iar 0.3% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Urmăresc zilnic știri legate de campania de vaccinare în special respondenții peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și care nu au cont pe rețele sociale. Urmăresc asemenea știri o dată la câteva zile mai ales respondenții cu studii superioare, o dată pe săptămână sau mai rar, în special tinerii până în 29 de ani și locuitorii din regiunea de Vest.
Sursele de informare cu privire la vaccinarea anti-COVID19
Întrebați de unde s-au informat cel mai mult în ultimele săptămâni cu privire la vaccinarea anti-COVID19, 72.4% dintre cei intervievați menționează programele TV, 24.3% rețelele sociale, 24.1% paginile de internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale. 23.6% declară că s-au informat din discuții cu familia, cunoscuții, vecinii, colegii, 12.4% că s-au informat de la medicul de familie, 11.3% de la radio, iar 9.2% din ziare tipărite și online. 7.6% spun că au citit studii, rapoarte științifice. Procentul non-răspunsurilor este de 2.9%.
De notat că la această întrebare respondenții au putut alege una sau mai multe variante de răspuns.
Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de persoane care s-au informat cel mai mult de la TV se regăsesc în rândul celor peste 60 de ani, inactivi pasivi și care nu au cont pe rețelele sociale. În rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe și al celor gri se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care s-au informat mai ales din ziare tipărite și online. Tot din rândul persoanelor cu studii superioare și al gulerelor albe sunt și cei mai mulți respondenți care declară că s-au informat cel mai mult de pe pagini de internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale. Procentul cel mai ridicat de persoane care declară că s-au informat de la medicul de familie se înregistrează în rândul gulerelor gri, iar în categoria locuitorilor din regiunea de Vest se regăsește procentul cel mai ridicat al celor care s-au informat mai ales din discuții cu familia.
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie ”Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.
Datele au fost culese în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.
O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.
Partenerii media ai proiectului: Societatea Română de Televiziune, Adevărul.ro, G4media.ro, PSNews.ro, Revista Cultura și Revista 22
Descarcă prezentarea grafică: 10.02.21 Cap. 3 Sondaj VACCINARE – STG