La începutul pandemiei de coronavirus am publicat un text în care expuneam o viziune mai degrabă optimistă asupra viitorului Uniunii Europene în sensul că imensele provocări determinate de cea mai gravă criză sanitară globală din ultimul secol ar putea stimula renașterea proiectului european prin creșterea solidarității membrilor, prin întărirea instituțiilor europene, prin lansarea unui adevărat Plan Marshall al Europei pentru Europa în vederea atingerii scopului comun: mai multă bunăstare pentru toți membrii Uniunii.

La acel moment, abordarea părea o sumă de dorințe și speranțe dificil de pus în practică. Iată însă că după mai puțin patru luni, primele semne pozitive au început să apară. La capătul a patru zile marcate de negocieri foarte dure, liderii Statelor Membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind planul de relansare economică post-criză în valoare totală de 750 de miliarde de euro. Împreună cu bugetul multinanual, suma totală disponibilă pentru relansare este de aproximativ 1,8 trilioane euro.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că, în urma negocierilor, România va obține din planul de relansare și din bugetul multi-anual 2021-2027 al Uniunii Europene suma record de 80 de miliarde de euro. Dintre acestea, 46,3 miliarde euro sunt fonduri nerambursabile din bugetul multianual, iar 33,5 miliarde euro fac parte din fondul pentru relansare economică. Din acești 33,5 miliard de euro, jumătate (16,8 miliarde) sunt granturi nerambursabile, iar cealaltă jumătate (16,7 miliarde) sunt împrumuturi rambursabile. Evident, vorbim de fonduri aflate la dispoziția România, absorbția lor depinzând în mare măsură de capacitatea noastră de a scrie proiecte, dar și de voința politică de a modifica acele supra-reglementări interne inutile, inexistente în alte State Membre, prin care ne-am creat singuri atât de multe piedici în accesarea banilor europeni.

Citește mai mult AICI