Descarcă prezentarea grafică: 18.07.22 ROMANIA Agenda 2050. Editia 1 – Iunie 2022
Sondaj de opinie INSCOP Research
Proiect: AGENDA ROMÂNIA 2050. O conversație despre viitorul României
Sondajul de opinie ”Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.
DATE METODOLOGICE
Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.
În cadrul primului studiu sociologic național realizat în iunie 2022, temele cercetate au fost:
- Percepția prezentului în comparație cu trecutul (1989) și viitorul (2050)
- Reforma administrativ-teritorială
- Percepția asupra viitorului tranziției energetice la surse de energie nepoluante
- Percepția cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului
- Percepția cu privire la starea de sănătate a populației
- Percepția asupra știintei și tehnologiei. Meseriile viitorului
- Securitatea națională a viitorului
- Percepția cu privire la servicii și bunuri publice esențiale
Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viiorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului și locul României în lumea viitorului.”
Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: ”O țară nu se construiește în lumea modernă fără știință, fără o abordare de tip „evidence-based” față de înțelegerea corectă a (1) unde suntem, (2) unde vrem să ajungem și de ce, (3) care este cale de urmat și cum o putem parcurge concret pentru a ajunge unde dorim. Proiectul România Agenda 2050: O conversație despre viitorul României pornind de la opiniile românilor, al think tankului Strategic Thinking Group, este un astfel de proiect fundațional și mă bucur că Universitatea Babeș-Bolyai este unul din partenerii academici principali ai proiectului. Voi milita de asemenea ca acest proiect să se coordoneze cu altele serioase pentru ca împreună să fundamenteze activ un proiect dinamic de țară, ca un motor al dezvoltării/modernizării cu funcționare continua.”
Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității București: ”Salut această inițiativă prin care ne uităm la populația României printr-o radiografie realizată cu instrumente științifice, sociologice, dar centrate pe teme sociale și culturale, fără elementele politice, electorale care nasc pasiuni și critici și distorsionează adesea atât calitatea datelor cât și relevanța interpretării lor. Din rezultatele studiului vedem mai întâi tendințe puternice, opinii comune pentru o majoritate a populației orientată spre Occident, dar caracterizată de un grad mare de nemulțumire privind situația actuală, de o anumită nostalgie față de trecut, de perioada comunistă și de o mare îngrijorare față de viitor. Dacă ne uităm cu atenție la datele statistice vedem, însă, Româniile paralele. Pe de-o parte o sub-populație formată preponderent din persoanele cu nivel de educație ridicat, cu nivel de trai mediu sau ridicat, din tineri., din locuitori preponderent din urban, în special din București-Ilfov și din orașele mari. Această sub-populație minoritară activă se distinge în mod clar prin atitudini mai degrabă moderne, reformatoare, printr-un nivel de informare mai bun, un grad de acceptare mult mai mare a tehnologiei, a meseriilor viitorului, o exigență mai mare față de serviciile publice și preocupare mai ridicată față de problemele globale. Dincolo de masa mare a pululației, la extrema cealaltă este o altă sub-populație minoritară alcătuiră preponderent din persoane cu nivel scăzut de educație și nivel scăzut de trai, preponderent din mediul rural, adesea fără loc de muncă, o populație mai degrabă conservatoare, nemulțumită puternic de prezent și nostalgică după trecutul comunist egalitar, puțin sau superficial preocupată de problemele globale, de meseriile moderne, de tehnologie sau ecologie. Topite adesea în valorile statistice medii sau în tendințele puternice ale majorității populației, cele două sferturi ”extreme” ale populației României sunt, unul dovada eșecului sistemului soci-economic al tranziției haotice de la comunismul ineficient la un capitalism inechitabil, celălalt rezultatul pozitiv al conectării noastre la valorile și resursele Uniunii Europene și speranța pentru o Românie viitoare modernă, eficientă economic și echitabilă social.“
Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice București: ”Generarea unei dezbateri naționale pe teme de maxim interes pentru interesul public așa cum este tranziția la surse de energie nepoluante este critică pentru viitorul planetei. Iar faptul că o asemenea dezbatere pleacă de la opiniile populației are avantajul că atrage atenția tuturor, inclusiv a celor care elaborează politici publice, a celor care investesc sau operează infrastructuri de producție a energiei asupra faptului că majoritatea românilor sprijină adoptarea de surse de energie prietenoase cu mediul. Salut faptul că acest proiect, Agenda România 2050, aduce în atenția publică teme profunde pentru viitor, acesta fiind și motivul pentru care Universitatea Politehnică București s-a alăturat demersului în calitate de partener academic.“
Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie, Grigore T. Popa din Iași: ”Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași s-a alăturat cu deosebit interes și aplecare demersului Strategic Thinking Group de a realiza o serie de studii sociologice la nivel național ca bază de discuție pentru conturarea viziunii de țară pentru orizontul 2050. Rezultatele actualului sondaj de opinie relevă o serie de aspecte importante ale percepției populației asupra stării de sănătate la nivel individual, dar și ale interacțiunii cu sistemul de sănătate din România. Preocuparea față de starea de sănătate și interesul pentru prevenție apar ca dominante în populație, susținând oportunitatea de a construi mecanisme publice care să răspundă acestor nevoi. Suntem convinși că analiza aprofundată a acestor date și a celor care vor fi în continuare colectate va furniza informații esențiale pentru dezvoltarea de politici publice în domeniul sănătății, iar Universitatea noastră se va implica în continuare în acest demers.”
Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: ” Lumea de astăzi a ieșit din paradigma blocurilor geopolitice stabile ale secolului 20 și s-a schimbat semnificativ prin fragmentarea intereselor și multiplicarea relațiilor internaționale bilaterale, prin creșterea disparităților economice și sociale, dar și prin avansul tehnologic rapid și interdependențele circuitelor globale logistice. În contextul unei perioade dominate de riscurile de securitate globale generate de intervenția militară nelegitimă a Federației Ruse în Ucraina, dar și după cei doi ani de restricții pandemice și intrarea într-o criza energetică generalizată, românii, ca și ceilalți europeni, resimt acut nevoia de siguranță, în raport cu care instituțiile publice sunt chemate să ofere mai multe mecanisme de stabilitate și securitate. Dezbaterea asupra preocupărilor și îngrijorărilor exprimate social prin curentele de opinie își găsește un spațiu privilegiat în mediul universitar. La Universitatea de Vest din Timișoara s-au conturat, de mai mulți ani, programe și proiecte de cercetare, educație și dezbatere comunitară îndreptate spre dezvoltarea culturii de securitate și spre aprofundarea principiilor și realităților care funcționează astăzi în relațiile internaționale. Ca urmare a proiectelor strategice derulate și a orientării structurale către dezvoltarea culturii de securitate în mediul academic, Universitatea de Vest Timișoara a obținut în 2020 statutul de membră a Colegiului European de Securitate și Apărare al UE, în cadrul căruia participă, prin componente educaționale, la dezvoltarea resurselor umane din UE. Avem tot mai mare nevoie de jaloane în cunoașterea și înțelegerea realităților internaționale, pentru a ne fixa strategia de dezvoltare ca țară, pentru un termen de minimum zece sau chiar douăzeci și cinci de ani. Contextul securitar și al poziționării noastre strategice, ca stat component al UE și NATO, reprezintă o piesă de referință pentru construcția acestei strategii, în orizontul anului 2050.“
Prof. univ. dr. Ioan Hosu, Director Centrul de Cercetare în Comunicare si Inovare Socială, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: ”Modul în care sunt gestionate problemele mediului, procesele ce țin de reciclarea, recuperarea și refolosirea unor materiale, aspectele legate de economia circulară reprezintă preocupări majore pe agenda decidenților politici, a companiilor private sau a organizațiilor neguvernamentale active în aceste domenii. Datele ne arată faptul că această preocupare există și la nivelul opiniei publice românești unde putem vedea un nivel foarte ridicat al susținerii unor măsuri în direcția gestionării în mod responsabil a provocărilor generate de schimbările climatice sau a eforturilor de păstrare a calității mediului. Din datele pe care le avem la dispoziție reiese faptul că, în acest moment, în spațiul public românesc, sunt curente de opinie favorabile accelerării proceselor de trecere de la economia liniară la economia circulară și ca există suport public pentru măsuri menite să protejeze mediul.”
Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector, Universitatea București: ”Participarea adulților din România la activități de învățare pe tot parcursul vieții nu este una foarte ridicată, arătând cel puțin două lucruri: pe de o parte, încrederea limitată pe care adulții o acordă învățării ca mijloc de promovare și dezvoltare profesională, iar pe de altă parte, disponibilitatea scăzută de a investi resurse în educație și formare, atât la nivel individual (buget propriu), cât și la nivel de organizație. Putem observa că discrepanțele și inegalitățile clasice din societatea noastră sunt reflectate și aici: bărbații au o rată de participare la formare aproape dublă față de cea a femeilor, iar cei cu nivel de trai și de educație medii și ridicate au o pondere de aproape trei ori mai mare în populația care accesează cursuri de formare profesională. Interesant este faptul că nu regăsim discrepanțe așa de mari cum ne-am fi putut aștepta între urban și rural, iar un semn de optimism ar putea fi reprezentat de faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani investesc cel mai mult în propria formare și dezvoltare profesională. Atunci când vine vorba despre automatizare, inteligență artificială, interfață creier-mașină, putem sesiza o tendință de polarizare a percepțiilor. Ca o lecție învățată a pandemiei, remarcăm faptul că aproximativ jumătate dintre cei chestionați manifestă interes și disponibilitate pentru telemuncă.“
ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Capitolul 1: Percepția prezentului comparativ cu trecutul și viitorul și reforma administrativ-teritorială a țării
69,8% dintre români consideră că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită și doar 24,3% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 5,9% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt în medie mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic. Persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, gulerele albastre, respectiv angajații la privat sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.
Comparația prezentului cu trecutul
Întrebați ce cred despre situația generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenți spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situația în România este mai bună decât în 1989 următoarele categorii: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe și persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic. Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar și persoanele cu educație primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situația din România este mai rea decât în 1989.
Comparația prezentului cu trecutul
43,5% dintre români cred că peste 30 de ani, în 2050, situația țării va fi mai bună decât acum, 14,3% că va fi la fel, iar 34,5% că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,7%.
Analiza socio-demografică: Sunt în medie mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește situația țării în 2050 următoarele categorii: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe și persoanele care declară că veniturile lunare le ajung ca să își cumpere și unele bunuri mai scumpe. Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar și persoanele cu educație primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situația generală din România va fi mai proastă în 2050 decât acum.
Reforma administrativ teritorială
60,7% dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 31,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu știu sau nu pot aprecia.
Analiza socio-demografică: Nu sunt variații semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi privește pe cei care consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. Locuitorii Capitalei și ai regiunii București Ilfov sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice față de ideea că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România.
În condițiile în care reforma administrativ-teritorială ar putea cuprinde posibilitatea unificării/comasării unor localități, 60,8% dintre respondenți consideră că reforma administrativ teritorială ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. 35,3% sunt de părerea contrarie, iar 3,9% nu știu sau nu pot aprecia.
Analiza socio-demografică: Gulerele gri și locuitorii din regiunea Centru sunt categoriile socio-demografice în rândul cărora se înregistrează cele mai ridicate procente de acord cu ideea că administrativ teritorială ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România în condițiile în care ar putea cuprinde posibilitatea unificării/comasării unor localități. Locuitorii Capitalei și cei din urbanul mic sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice față de acestă idee.
Reforma administrativ teritorială – regiuni / județe
59,9% dintre respondenți declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani tind să aibă o părere bună despre posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe într-o măsură mai mare decât restul populației. În rândul inactivilor pasivi și ai celor care nu au cont pe rețele sociale se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care declară că ar avea o părere proastă despre posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe.
Capitolul 2: Percepția asupra viitorului tranziției energetice la surse de energie nepoluante
Tranziția energetică la surse nepoluante
68,4% dintre români declară că sunt de acord în mare și foarte mare măsură tranziția energetică la surse de energie prietenoase cu mediul (35% dintre români în foarte mare măsură, 33,4% în mare măsură), în timp ce 28,5% se declară de acord în mică și foarte mică măsură sau deloc cu acest lucru (15% în mică măsură, 13,5% în foarte mică măsură/deloc). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,2% dintre participanții la sondaj.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și gulerele albe declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în foarte mare măsură cu tranziția energetică. Gulerele gri și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mare măsură cu tranziția energetică. Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar și persoanele cu educație primară declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mică măsură, foarte mică măsură sau că nu sunt deloc de acord cu tranziția energetică.
Ajutor de stat pentru tehnologii de producție cu emisii scăzute
66,9% dintre români sunt de acord în mare și foarte mare măsură cu sprijinirea financiara din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producție a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziția energetica – hidrogen, biocombustibili, LNG/CNG,etc (29,3% dintre cei intervievați ar fi de acord în foarte mare măsură, 37,6% în mare măsură). Pe de altă parte, 30,85 se declară în mică și foarte mică măsură cu acest lucru (16,5% în mică măsură, 14,2% în foarte mică măsură/deloc). Procentul non-răspunsurilor este de 2,3% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și gulerele albe sunt de acord în foarte mare măsură în proporții semnificativ mai ridicate decât media cu sprijinirea financiara din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producție a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziția energetica. În rândul persoanelor cu studii primare și al persoanelor cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar se înregistrează procente semnificativ mai ridicate ale celor care declară că ar fi de acord în mică și foarte mică măsură medie cu sprijinirea financiară din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producție a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziția energetică, respectiv nu ar fi de acord deloc.
Subvenție cost energie vs. ajutor pentru creșterea eficienței energetice
Dacă ar avea de ales, majoritatea românilor – 63,6% – ar prefera un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței în locul subvenției lunare de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire) care este preferată de 32,8% dintre respondenți. 3% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,6% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare preferă într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populației varianta unei subvenții lunare de la stat. Preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței, în proporții mai mari decât media populației, în special persoanele cu studii superioare, gulerele albe, persoanele care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe.
Capitolul 3: Percepția cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului
78,9% dintre români sunt de părere că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile, în timp ce 17,4% cred că schimbările climatice nu sunt reale și nu produc efecte vizibile. 3,6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,1% nu răspund. Este o percepție încurajatoare care arată că marea majoritate a populației conștientizează impactul uneia dintre cele mai complexe probleme care afectează întreaga umanitate.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și cei care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe consideră într-un procent mai ridicat decât restul populației că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile. Persoanele cu studii primare cred semnificativ mai mult decât restul populației că schimbările climatice nu sunt reale și nu produc efecte vizibile.
Comportamentul de consum și protecția mediului
43,2% dintre respondenți spun că atunci când cumpără un produs sau un serviciu iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului. 41,8% declară că fac acest lucru doar uneori, iar 14,5% niciodată. 0,5% nu știu sau nu răspund. Chiar și în ipoteza în care aceste răspunsuri reflectă comportamente dezirabile sau o tendință de conformism social, ele arată o conștientizare puternică, de bun augur a faptului că prin comportamentul personal de consum, oamenii pot contribui la protejarea mediului înconjurător.
Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani declară într-un procent mult mai ridicat decât media că iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu. Gulerele gri, gulerele albe, locuitorii din regiunea București Ilfov și persoanele care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe declară într-un procent mult mai ridicat decât media că iau uneori în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu. Persoanele cu studii primare și persoanele care declară că veniturile lunare le ajung pentru a-și cumpăra tot ce le trebuie declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că nu iau niciodată în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu.
Economia circulară – reciclarea
92,3% dintre participanții la sondaj declară că ar fi dispuși să se întoarcă cu ambalajele sau alte deșeuri la magazin sau într-un centru de colectare separată modern, în timp ce 7,6% declară contrariul, iar 0,2% nu știu sau nu răspund. Este un procent covârșitor care vine în sprijinul unor politici specifice de încurajare a economiei circulare în România, cu impact puternic asupra protejării mediului în viitor.
Analiza socio-demografică: Nu sunt variații semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi privește pe cei care declară că ar fi dispuși să se întoarcă cu ambalajele sau alte deșeuri la magazin sau într-un centru modern de colectare separată, unde să aibă garanția că acele deșeuri sunt reutilizate, reciclate. Se opun unei asemenea idei într-un procent semnificativ mai ridicat decât media persoanele cu studii primare.
Economia circulară – traseul deșeurilor de la colectare până la reciclare
Dacă ar cunoaște traseul deșeurilor/gunoiului de la colectare și până la reciclare și ar fi siguri că deșeurile sunt reciclate, 75,6% dintre respondenți ar fi de acord să plătească mai mult pentru a cumpăra produse reciclabile, 23,6% nu ar fi de acord. 0,8% nu știu sau nu răspund la acestă întrebare. Răspunsurile la această întrebare arată că populația este dispusă să facă eforturi personale pentru a susține reciclarea și protejarea mediului. În același timp, este evident că o economie circulară solidă se poate dezvolta în România doar prin eforturi susține de construire a încrederii în întregul mecanism.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare și persoanele care declară că veniturile lunare nu le ajung nici pentru strictul necesar răspund negativ la întrebare într-un procent mult mai ridicat decât restul populației.
Capitolul 4: Percepția cu privire la starea de sănătate a populației
Chestionați cu privire la starea actuală de sănătate, 52,2% dintre români declară că nu știu să aibă probleme de sănătate. 20,6% declară că au probleme de sănătate cardiovasculare, 17,9% probleme reumatologice, 10,7% probleme metabolice, 6,5% probleme respiratorii, 2,8% probleme oncologice, 9,5% alte probleme de sănătate decât cele enumerate mai sus. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0,5% din totalul eșantionului.
Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani și inactivii pasivi declară în procente mult peste medie că au probleme cardiovasculare. În rândul acelorași categorii se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care declară că au probleme de sănătate reumatologice. Tinerii până în 30 de ani reprezintă categoria socio-demografică unde se înregistrează cel mai ridicat procent al celor care declară că nu au probleme de sănătate. Valori mult peste medie mai întâlnim și în rândul persoanelor până în 44 de ani, al gulerelor albe și al persoanelor cu venituri ridicate și foarte ridicate.
Preocuparea față de starea de sănătate
76,1% dintre români spun că îi preocupă foarte mult sau destul mult starea lor de sănătate (41,2% dintre spun că îi preocupa foarte mult, iar 34,9% destul de mult). 23.8% declară că sunt preocupați destul de puțin sau deloc de starea lor de sănătate (16,8% destul de puțin, iar 7 % deloc). 0,1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și gulerele albe declară în procente mai ridicate decât media că sunt preocupate destul de mult de starea lor de sănătate. Declară că sunt foarte preocupați de starea lor de sănătate mai ales persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.
Nivelul de interes față de prevenție
85,8% dintre români declară că îi interesează foarte mult sau destul de mult prevenirea apariției unei boli sau a unor complicații ale unei boli (47,1% dintre respondenți spun că îi interesează foarte, iar 38,7% destul de mult). 14,1% dintre români declară că îi interesează destul de puțin sau deloc prevenirea apariției unei boli sau a unor complicații ale unei boli (9,5% destul de puțin, iar 4,6% deloc). 0,1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Locuitorii care declară că veniturile lunare le ajung pentru un trai decent declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că sunt interesați de prevenție.
Surse de informare despre sănătate
Principalele surse de informare despre sănătate la care apelează românii sunt: medicul de familie (variantă menționată de 70,2% dintre respondenți), medicul curant (variantă menționată de 25,7% dintre respondenți), website-uri dedicate furnizării de informații despre sănătate (15,4%), emisiuni TV/radio pe teme de sănătate (14,5%), Facebook și alte rețele sociale (9,9%), prietenii sau cunoștințele (7,4%), ziare și reviste care abordează teme de sănătate (6,6%). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6% din totalul eșantionului.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare declară într-un procent semnificativ peste medie că se informează de la mediul de familie despre sănătate. Varianta ”medicul meu curant” este aleasă într-un procent mult mai ridicat decât media de inactivii pasivi.
Frecvență contact cadru medical
28,5% dintre români declară că se adresează unui profesionist din domeniul sănătății pentru probleme legate de prevenție sau de starea de sănătate o data pe an, 16,7% de doua ori pe an, 8,3% de trei ori pe an, 9,3% de patru ori pe an, iar 33,7% mai des de patru ori pe ani.
Analiza socio-demografică: Varianta ”mai des de 4 ori pe an” este aleasă în procente semnificativ mai ridicate decât media de inactivii pasivi și persoanele peste 60 de ani.
Modalitate contact cadru medical
Prezentarea fizică la cabinet este modalitatea de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății utilizată cel mai frecvent de majoritatea covârșitoare a populației. Mai precis, 91,3% din cei intervievați menționează această modalitate de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății. Alte modalități de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății menționate sunt: corespondenta prin servicii de mesagerie text (SMS, WhatsApp, etc.) (3,7%) prezentare online prin servicii de telemedicina (1,5%), solicitare pentru vizită a profesionistului din sănătate la domiciliu (1,3%), corespondenta pe e-mail (1,2%). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1% din totalul eșantionului.
Capitolul 5: Percepția asupra Științei și Tehnologiei. Inteligența artificială și roboții. Meseriile viitorului
Afinitatea față de noile tehnologii
71,9% dintre români declară că ar fi interesați să învețe mai multe despre cum funcționează noile tehnologii, în timp ce 27,6% nu ar fi interesați, iar 0,5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele gri și gulerele albe sunt categoriile cele mai interesate să afle mai multe despre cum funcționează noile tehnologii. Manifestă un dezinteres semnificativ mai ridicat decât alte categorii față de posibilitatea a învăța mai multe despre cum funcționează noile tehnologii persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.
Învățare pe tot parcursul vieții
17% dintre respondenți declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile, 81,1% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Nu știu sau nu răspund 1,9%
Analiza socio-demografică: Declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile în special: persoanele cu vârsta sub 60 de ani, cele cu educație superioară, gulerele gri sau albe, angajații la stat.
19,1% dintre respondenți declară că au urmat cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu, 80,5% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Procentul non-răspunsurilor este de 0,4%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat au urmat în ultimele 12 luni cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație.
27,5% dintre respondenți declară că au beneficiat de pregătire la locul de muncă (sub îndrumarea unor colegi, supervizori) în ultimele 12 luni, 70,5% răspund negativ la această întrebare și 2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Bărbații, persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele gri și cei cu un venit mai ridicat au beneficiat de pregătire la locul de muncă într-o măsură mai mare decât restul populației.
Percepția asupra științei și tehnologiei
Rugați să-și exprime acordul cu afirmația ”Știința și tehnologia ne fac viața mai sănătoasă, mai ușoară și mai confortabilă”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 7% dintre respondenți aleg varianta 1, 0,6% – varianta 2, 1,2% – varianta 3, 3,3% – varianta 4, 12% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 4,7% dintre respondenți, 7 de către 10,1% , 8- 15,8%, 9- 8,8%, 10 – 34,9%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 59.5%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile. Procentul non-răspunsurilor este de 1,5% din totalul eșantionului.
Rugați să-și exprime acordul cu afirmația ”Datorită științei și tehnologiei, generația următoare va avea mai multe posibilități de împlinire”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 6,1% dintre respondenți aleg varianta 1, 1,4% – varianta 2, 2,6% – varianta 3, 2,8% – varianta 4, 13,1% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 5,7% dintre respondenți, 7 de către 9,3%, 8 – 15,7%, 9- 7,9%, 10 – 33,3%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 56.9%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile. Procentul non-răspunsurilor este de 2% din totalul eșantionului.
Rugați să-și exprime acordul cu afirmația ”Inteligența artificială și automatizarea vor crea mai multe locuri de muncă decât vor elimina”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 19,5% dintre respondenți aleg varianta 1, 3,9% – varianta 2, 5,2% – varianta 3, 6,2% – varianta 4, 14,9% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 6,5% dintre respondenți, 7 de către 7,5% , 8 – 10%, 9 – 3,7%, 10 – 20,1%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10 este de 33.8%, indicând un nivel scăzut de răspunsuri favorabile 2,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Atitudinea față de utilizarea Inteligenței artificiale
38,3% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre utilizarea inteligentei artificiale în tot mai multe domenii de activitate. 41,5% au o părere nici bună/nici proastă, iar 18,4% o părere proastă. 1,4% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,4% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales bărbații, persoanele cu vârsta până în 30 de ani, persoanele care locuiesc în București și persoanele cu venituri foarte ridicate. Au o părere proastă despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales persoanele cu studii primare și persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani.
Atitudinea față de utilizarea roboților industriali
43% dintre români au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă, 27,7% au o părere nici bună/nici proastă, iar 28,2% o părere proastă. 0,8% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Au o părere proastă despre utilizarea despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii primare și persoanele care au venituri foarte scăzute.
Atitudinea față de utilizarea interfeței creier mașină
30,2% dintre respondenți au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă. 32,7% au o părere nici bună/nici proastă despre această posibilitate, iar 33,2% o părere proastă. 3,5% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,4% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă mai ales bărbații și persoanele cu vârsta până în 30 de ani.
47,7% dintre cei intervievați ar fi personal dispuși să lucreze de la distanță prin intermediul aplicațiilor online de comunicare, în timp ce 47,1% nu ar fi. 5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Ar fi dispuși să lucreze la distanță prin telemuncă mai ales tinerii până în 29 de ani, persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Nu își doresc o asemenea perspectivă în special persoanele cu studii primare, gulerele albastre și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.
Capitolul 6: Securitatea națională a viitorului
Direcție România – Vest vs. Est
În opinia a 83,5% dintre români, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 8% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,5%.
Analiza socio-demografică: Nu sunt diferențe semnificative în funcție de categoriile socio-demografice analizate între cei care consideră că România ar trebui să se îndrepte către VEST din punctul de vedere al alianțelor politice și militare.
Garanțiile de securitate pentru România – percepție viitor
Dacă ar fi să se gândească la viitorul mai îndepărtat, 65,8% dintre români cred că NATO va rămâne principala garanție de securitate a României, în timp ce 29% sunt de părerea contrarie. 5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,2% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Consideră că NATO va rămâne principala garanție de securitate a României în procente mai ridicate decât restul populației: tinerii până în 30 de ani și persoanele cu venituri foarte ridicate.
În opinia a 70,9% dintre români, în viitor Armata României ar trebui să se mărească. 23,2% sunt de părerea că Armata Română ar trebui să rămână la fel ca acum, iar 3,5% că ar să se micșoreze. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,4% din totalul eșantionului.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că Armata Română ar trebui să se mărească mai ales locuitorii din regiunea Sud Est și persoanele cu venituri foarte scăzute. Gulerele albe, persoanele cu studii superioare și locuitorii din regiunea Centru împărtășesc în proporții semnificativ mai ridicate decât restul populației părerea că Armata Română ar trebui să rămână la fel ca acum.
Capitolul 7: Percepția populației cu privire la Bunurile și Serviciile publice esențiale
EDUCAȚIE: soluții privind îmbunătățirea serviciilor publice
Întrebați care cred că este cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice de educație, 53,7% dintre români menționează îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea acestor servicii publice, 21,9% bani mai mulți alocați pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice, 16,4% reglementări mai bune și aplicate corespunzător. 1,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Cred că îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea serviciilor publice de educație este cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității acestor servicii cu precădere: persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, cele cu educație medie sau superioară, gulerele albe sau albastre. Alocarea mai multor bani pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice este văzută drept cea mai bună soluție în special de către persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei inactivi pasivi, locuitorii din urban. Sunt de părere că reglementări mai bune și aplicate corespunzător reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității educației mai ales: persoanele sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele gri sau albe și locuitorii din București.
SĂNĂTATE: Soluții privind îmbunătățirea serviciilor publice
38,1% dintre români consideră că îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea de servicii publice de sănătate este cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității acestor servicii publice. 32,7% sunt de părere că cea mai bună soluție ar fi bani mai mulți alocați pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice, iar 18,2% reglementări mai bune și aplicate corespunzător. 1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea serviciilor publice de sănătate este văzută drept cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor în special de către: femei și persoanele peste 30 de ani. Tinerii sub 30 de ani, persoanele cu un nivel de educație medie sau superioară, cei inactivi pasivi sau gulere gri cred într-o proporție mai mare decât restul populației că alocarea mai multor bani pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice reprezintă cea mai bună soluție. Sunt de părere că reglementări mai bune și aplicate corespunzător reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice de sănătate mai ales: persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori).
SIGURANȚĂ ȘI ORDINE PUBLICĂ: Soluții privind îmbunătățirea serviciilor publice
În opinia a 49,8% dintre respondenți, îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea serviciilor de siguranță și ordine publică reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității acestor servicii publice. 25,9% sunt de părere că cea mai bună soluție ar fi reglementări mai bune și aplicate corespunzător, iar 15,7% bani mai mulți alocați pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,8% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație medie sau superioară, cei inactivi pasivi cred într-o proporție mai mare decât restul populației că îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea serviciilor de siguranță și ordine publică reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității acestor servicii publice. Alocarea mai multor bani pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice este văzută drept cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor de siguranță și ordine publică în special de către persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, cei inactivi potențial activi. Sunt de părere că reglementări mai bune și aplicate corespunzător reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor de siguranță și ordine publică mai ales: femeile, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele gri sau albe, locuitorii din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori).
INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT: Soluții privind îmbunătățirea serviciilor
Întrebați care cred că este cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport, 43,4% dintre respondenți indică bani mai mulți alocați pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice, 29,8% îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea acestor servicii publice, 22,5% reglementări mai bune și aplicate corespunzător. 0,9 % nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că alocarea mai multor bani reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității infrastructurii de transport în special persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație medie sau superioară. Persoanele peste 45 de ani, cei cu un nivel de educație primară sau medie, cei inactivi pasivi, cred într-o proporție mai mare decât restul populației că îmbunătățirea calității oamenilor implicați reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității infrastructurii de transport. Tind să creadă că reglementări mai bune și aplicate corespunzător reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității infrastructurii de transport mai ales: persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, cei activi pe piața muncii, locuitorii din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori).
SERVICII SOCIALE PENTRU POPULAȚIA VULNERANILĂ: Soluții privind îmbunătățirea serviciilor publice
34% dintre respondenți consideră că îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea de servicii sociale pentru populația vulnerabilă este cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității acestor servicii publice. 30,2% sunt de părere că cea mai bună soluție ar fi bani mai mulți alocați pentru furnizarea acestor bunuri și servicii publice, iar 27,7% reglementări mai bune și aplicate corespunzător. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,8% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei inactivi pasivi, locuitorii din rural cred într-o proporție mai mare decât restul populației că îmbunătățirea calității oamenilor implicați în furnizarea de servicii sociale pentru populația vulnerabilă reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității acestor servicii publice. Alocarea mai multor bani este văzută drept cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor sociale pentru populația vulnerabilă în special de către tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi. Sunt de părere că reglementări mai bune și aplicate corespunzător reprezintă cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor sociale pentru populația vulnerabilă mai ales: persoanele cu vârsta între 30 și 59 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele gri sau albe, locuitorii din București.
Descarcă prezentarea grafică: 18.07.22 ROMANIA Agenda 2050. Editia 1 – Iunie 2022