”Sfânta Înțelepciune” sau ”Hagia Sofia” este numele grandioasei catedrale creștine construite în urmă cu 15 secole în Constantinopol, Istambulul de astăzi, de Iustinian, cel mai de seamă împărat bizantin. Zilele acestea, soarta Hagiei Sofia, a devenit cea mai importantă știre care a reușit să spargă barajul informațional generat la nivel global de epidemia de coronavirus. Autorul acestei isprăvi este, nimeni altul decât artizanul doctrinei neo-otomane, liderul Turciei de astăzi, Recep Tayyip Erdogan, care a determinat decizia ca Hagia Sofia să redevină moschee după aproape un secol în care a funcționat ca muzeu.
Istoria bătrânei catedrale este una foarte zbuciumată. Considerată drept cel mai important lăcaș de cult al ortodoxiei, Hagia Sofia are o simbolistică aparte nu doar pentru Grecia sau pentru Rusia în virtutea credinței populare potrivit căreia slujbele monumentale din minunata catedrală l-ar fi convins pe cneazul Vladimir I să își convertească poporul la creștinism sub ascultarea Patriarhiei de la Constantinopol. Hagia Sofia este relevantă pentru întreaga lume creștintă. Cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mehmed al II-lea a făcut ca, după ce a fost timp de aproape 1000 de ani, cea mai importantă catedrală a creștinătății, Hagia Sofia să fie transformată în moschee. A avut acest statut timp de aproape 500 de ani, până la decizia emblematicului lider turc, Mustafa Kemal Ataturk, cel care a decis transformarea edificului în muzeu. Din nefericire, la mai puțin de 100 de ani de la fixarea pilonilor Turciei moderne, laice, una din marile națiuni ale lumii alunecă, ușor-ușor, pe o pantă nefericită în care cocktail-ul naționalism-fanatism religios este folosit fără scrupule pentru consolidarea puterii politice a liderilor locali.
Citește mai mult AICI